Învață Germana cu Marina: 0723 337 559, cursuri@germanacumarina.ro

Novalis și Eminescu: Floarea albastră ca simbol al Romantismului universal
Picture of by Marina

by Marina

iulie 31, 2024

În contextul literaturii romantice, Novalis, un exponent de seamă al Romantismului german, ar trebui să ocupe un loc important în conștiința literară a românilor. Aceasta datorită influenței sale asupra lui Mihai Eminescu. Novalis, prin utilizarea simbolului florii albastre, a creat un motiv literar care a depășit granițele timpului și spațiului, devenind un emblema centrală a mișcării romantice.

Mihai Eminescu, adesea considerat cel mai important poet român, a preluat și a adaptat acest simbol în propria sa operă, dându-i noi valențe și asigurându-i astfel o prezență semnificativă în literatura română.

Novalis și Eminescu:
Floarea albastră ca simbol al Romantismului universal

Această intertextualitate dintre Novalis și Eminescu evidențiază cum ideile și motivele literare pot călători și evolua, îmbogățind tradițiile literare ale diferitelor culturi. Floarea albastră devine astfel un punct de convergență între romantismul german și cel românesc, oferind o oportunitate de a explora influențele reciproce și de a înțelege mai profund contextul în care a creat fiecare poet.

Cunoscând influența lui Novalis asupra lui Eminescu, suntem invitați să privim opera acestuia din urmă nu doar ca pe un produs al geniului său individual, ci și ca pe un dialog cultural și literar. Astfel, putem aprecia mai bine modul în care motivele romantice sunt reinterpretate și integrate în contextul specific românesc, oferind o perspectivă complexă asupra patrimoniului nostru literar.

În acest fel, floarea albastră, simbol universal al romantismului, devine un pod între literaturile germană și română, demonstrând puterea și relevanța durabilă a acestor influențe transnaționale.

Novalis și Eminescu: Floarea albastră ca simbol al Romantismului universal

Proza lui Novalis, caracterizată prin profunzime filosofică și imaginație poetică, reprezintă o piatră de temelie a romantismului german, captivând cititorii prin explorarea transcendentală a visului, naturii și misterului existenței umane.

Fragmentele de roman “Heinrich von Ofterdingen” și “Die Lehrlinge zu Sais” dezvăluie viziunea lui Novalis asupra armoniei universale obținute prin poezie. El considera că lumea este o manifestare a divinului, unde fiecare element, inclusiv ființele umane, reprezintă fragmente finite ale infinitului. Astfel, deși aparent diferiți, toate ființele împărtășesc aceeași esență originară. Novalis era de părere că libertatea personală și creativitatea sunt profund legate de înțelegerea lumii și a celorlalți, o realizare posibilă doar printr-o comuniune strânsă cu pământul și celelalte componente ale universului. Această viziune holistică asupra existenței subliniază legătura indivizibilă dintre om și natură, propunând o perspectivă unificatoare asupra cosmosului.

Proza lui Novalis exprimă setea umană de origini și de infinit prin simbolul florii albastre. Tema romanului său fragmentar este poetul și idealul creației sale, unde idealurile poetului – stelele, primăvara, dragostea, fericirea și bucuria descoperirii universului – sunt prezentate ca fiind ca o pasăre rătăcită printre noi. Poetul descoperă mai multe lucruri decât un savant care explorează cu euristică toate lucrurile, lipsit de subiectivitate personală și de pasiune arzătoare. Pentru Novalis, realitatea este percepută nu prin rațiune, ci prin sentiment, cu căutarea misterioasă a căii spre interior, care există în noi sau nicăieri. Heinrich își caută locul în univers, luptând cu marea dilema a lipsei de unitate între spirit și materie. Lucrurile cu adevărat importante se petrec în tainele sufletului, în contrast cu o lume care atrage orbitor, fără a contura idealuri clare.

Romanul transmite ideea centrală că atât poezia cât și viața noastră ar trebui să devină visuri, iar un adevărat povestitor este și un vizionar al viitorului. Novalis subliniază: “Poezia este realitatea cu adevărat absolută. Acesta este nucleul filozofiei mele. Cu cât ceva este mai poetic, cu atât este mai adevărat.” Scriitorul credea că lumea superioară este mult mai aproape de noi decât credem de obicei. Noi trăim deja în ea și o percepem, strâns legați în țesătura naturii pământești. Poetul dezvăluie tainele și miracolele acestei lumi. “Tot ceea ce este vizibil este legat de invizibil.” “Magia este arta de a folosi lumea simțurilor după voia noastră,” credea Novalis. “Geniul este acea capacitate de a vorbi despre obiecte imaginare ca și cum ar fi obiecte reale și de a le trata astfel.” Ființei umane duale îi corespunde un spațiu dual…cel exterior și cel interior. Astfel, el trăiește și gândește pe două planuri simultan: planul realității actuale, simplă, a conștiinței noastre incomplete, și planul aceleași realități, transfigurate prin magie, voință și dragoste. În acest sens, Heine remarca că Novalis este înconjurat de un aer albastru, el vede minuni peste tot, ascultă cum vorbesc plantele, cunoaște taina fiecărui trandafir, dar odată cu venirea toamnei, când natura moare, moare și Novalis.

Novalis și Eminescu: Floarea albastră ca simbol al Romantismului universal

Romanul explorează mitologia și simbolistica medievală într-un mod fascinant, împletindu-le cu suflul fabulos specific lui Novalis. Drumul pe care îl parcurge poetul romantic în căutarea inspirației implică întreaga lume, înțelegând universul, descifrându-l și apoi recodificându-l. Itinerarul său simbolizează căutarea perfecțiunii, unde importanța nu stă în scopul final, ci în călătoria spre el. Novalis reflecta: “Visăm la călătorii prin univers, dar universul nu este oare în noi? Adâncimile spiritului nostru sunt necunoscute. – Calea misterioasă duce către interior. În noi sau nicăieri, se află eternitatea cu lumile sale, trecutul și viitorul.”

Simbolul florii albastre rezonează profund în lirica romantică, fiind perceput ca o poartă către intimitatea organică a naturii. De la Poe la Eminescu și Leopardi, această floare adusă din viitor captivează imaginația, fiind considerată o stea magică a sufletului datorită cromaticii sale cerești. Înălțându-se deasupra lumii materiale, floarea albastră respinge aurul și banii, simbolizând o valoare cerească ce transcende lăcomia pământească. Ea devine astfel un simbol romantic al aspirației către infinitul metafizic, exprimând tainicul și indestructibilul.

Pentru Heinrich, floarea albastră reprezintă o poartă către contemplarea interioară, atrăgându-l în liniștea singurătății și tăcerii metafizice ale naturii, ale munților și văilor. Albastrul devine culoarea care deschide accesul către universuri spirituale superioare, înălțându-se dincolo de limitările lumii cotidiene. În finele secolului, această nuanță de albastru evoluează către un violet al nevrozelor simboliste, combinându-se cu roșul sângeriu sau cu negrul unui mal du siècle, reflectând neîmplinirea metafizică a  epocii.

Novalis îmbracă lumea obiectivă în mantia sa miraculoasă și vizionară a poeziei. Pentru el, “lumea devine vis, visul devine lume”, iar povestirile ascund adânc în ele istoria lumii. În viziunea sa romantică, Novalis transformă realitatea în povești codificate, capturând esența epocii romantice în itemi de poveste. Impactul “Hymnen an die Nacht” asupra literaturii romantice și ulterioare este incontestabil, influențând gândirea și creația multor poeți și filozofi. Novalis ne amintește că poezia adevărată nu se limitează la redarea fidelă a realității, ci își propune să dezvăluie adevărurile ascunse din spatele aparențelor cotidiene, călăuzindu-ne pe calea unei înțelegeri mai profunde a lumii și a propriei noastre existențe.

Cursuri limba germana online pentru adulti, Germana conversationala cu Marina

Descoperă cultura germană împreună cu Marina

Germana cu Marina nu înseamnă doar cursuri de limbă germană, ci și o imersiune într-o cultură fascinantă și bogată. De la muzica clasică semnată de compozitori precum Beethoven sau Bach, până la înaltele valori și tradiții prețuite de germani – totul este aici. Însă nu trebuie să te limitezi doar la a asculta despre cultură, ci să o trăiești într-un mod interactiv.

Spiritul său entuziast specific romantismului strălucește în fiecare pagină a operelor sale, ilustrând pasiunea pentru evadarea onirică în trecut. Albert Beguin interpretează visul din “Heinrich von Ofterdingen” ca manifestarea unei realități invizibile, unde visul și conștiința nu mai sunt separate. Novalis observă că simțul poetic seamănă adesea cu atracția spre misticism, conturând astfel o viziune profund spirituală asupra lumii și creației sale literare. Procesul de decodificare în text se desfășoară prin intermediul motivelor-imagini și simbolurilor care sunt reprezentate prin obiecte sau fenomene, având un sens ascuns sau subordonat. Simbolul florii albastre la Novalis devine o reprezentare a unui concept dificil de înțeles, o nostalgie profundă pe care nimeni rațional nu o poate percepe complet.

Sfârșitul romanului este redactat de prietenul său, Ludwig Tieck, care a încercat să preia țesătura textului, propunându-și un final propriu, aspect deosebit de interesant pentru estetica receptării postmoderniste. J.L. Borges, un pilon al literaturii moderne, face frecvent referire la aceste fragmente. Accentul pe care autorul îl pune asupra idealului romantic este caracteristic unui realism timpuriu. Rămâne o enigmă cum ar fi scris Novalis dacă nu ar fi murit atât de tânăr. Poate că, asemenea lui Hoffmann și altor autori, ironia romantică ar fi intervenit în scrierile sale, salvând într-un fel proiectul literar al romantismului de o dezamăgire cumplită și de un orizont răsturnat al așteptărilor artistice.

În concluzie, proza lui Novalis, prin fragmentele de roman “Heinrich von Ofterdingen” și “Die Lehrlinge zu Sais”, nu doar că subliniază viziunea sa asupra armoniei universale obținute prin poezie, dar și reiterează convingerea că lumea este o manifestare a divinului, unde fiecare element reprezintă fragmente finite ale infinitului. Aceste opere evidențiază dorința umană de a transcende realitatea fizică și de a atinge o înțelegere superioară prin intermediul sentimentului și introspecției. Novalis reușește să transforme realitatea în povești codificate, captând esența epocii romantice și invitând cititorul într-o călătorie fascinantă prin tărâmurile visului și ale poeziei, demonstrând că adevărata magie a lumii constă în capacitatea noastră de a percepe și crea legături profunde cu universul și cu propria noastră esență spirituală.

Acum, că ai învățat despre Novalis și Eminescu: Floarea albastră ca simbol al Romantismului universal, te invităm să explorezi și alte lecții și articole pe blogul nostru pentru a continua să îți îmbunătățești cunoștințele de limba germană!

Share the Post:
Germana cu Marina -  București
Derulează în sus